Ce pescuim in luna APRILIE

Datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor,in aceasta luna se poate prinde practic orice peste.
Pentru avat- vezi luna precedenta;
Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);
Biban,salau si stiuca- cu peste viu;
Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...). Crapul mai cade si la mamaliga;
Cleanul - la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;
Mreana prefera inca branza topita;
Rosioara-libelule si viermusi;
Somnul -la rama in apele curgatoare;
Vaduvita -musca si la mamaliga dar merge si cu naluci;
Guvizi-ficat de pasare,scoica.

BABUSCA

Corpul este alungit, usor comprimat lateral, asemanator cu cel al rosioarei. Este acoperit cu solzi de dimensiuni mijlocii. Botul este scurt si obtuz, gura terminala, orizontala sau putin oblica. Linia laterala este usor curbata spre partea ventrala.

In tara noastra babusca se intalneste in numar mai mic sau mai mare in aproape toate lacurile naturale (Lacul Rosu, Snagov, Caldarusani, Scrovistea, lacurile bucurestene, etc.), in cele artificiale (lacurile de acumulare, toate iazurile din Moldova si Transilvania, lacul Bicaz etc.), pe tot cursul Dunarii in Delta, precum si in aproape toate raurile de ses, in canale etc.

Lungimea obisnuita este de 20-24 cm, dar atinge si 30-32 cm. Greutatea mai frecventa este de 80-180 g, dar mai rar se prind si exemplare de peste 300 g. Are deci un ritm de crestere destul de lent.
In primul rand babusca joaca un rol important ca hrana a stiucii, a salaului si a somnului, in al doilea rand, este un peste apreciat de foarte multi pescari pentru faptul ca, in locurile unde apare in masa, asigura o captura numeroasa.

LINUL

Linul
Denumire: Tinca tinca
Denumire populara: lin-de-lac, peste tiganos, linus
Caracteristici principale:
Lungime: 25-40 cm rar ajunge la 70 cm
Greutate: 1 kg rar ajunge la 2-3 kg
Aspect:
Corpul lat si indesat. Are gura mica, prevazuta cu mustati scurte.
Spatele este negru-verzui sau verde-oliv, iar burta este verzuie, avand
irizatii aurii. Inotatoarele sunt negricioase si carnoase.

Exemplarele obisnuite masoara intre 20-30 cm. si ajung pana la 400 g., mai rar se gasesc exemplare care depasesc 30-65 cm. si 1,6 kg. NU RETINETI LINUL CAPTURAT! ESTE PE CALE DE DISPARITIE! Lungimea minima admisa a linului ce poate fi retinut dupa capturare este de 25 cm.
Mod de viata:
Se intalneste in apele statatoare mlastinoase. Se hraneste cu larve,
melci, scoici si raci. Se pescuieste din primavara si pana toamna
tarziu.
Valoarea gastronomica: Carnea este alba, faramicioasa si dulceaga.

Mreana

Mreana este un peste puternic din familia cipirinidelor,cu corpul lung si cilindric, gros chiar si spre coada, cu o culoare brun-verzuie pe spate, care se deschide treptat spre burta alba sau galbuie. Are gura tuguiata, prevazuta cu 4 mustati groase doua mai mari pe buza de sus si doua mai mici pe buza de jos, subliniate de un fir rosu. Coada se termina ascutit la capete, departe de aripioarele rosii de pe burta. Mreana poate fi gasita in mai toata Europa de Vest, Centrala si Estica, mai putin in Europa de Nord. In Italia, Spania si Portugalia s-a stabilit ca traiesc subspecii diferite de mreana. In Romania poate fi intalnita in mai toate apele de ses si deal iar uneori se poate intalni si in Dunare. Din cauza situatiei precare a ecologiei raurilor noastre populatia de mreana nu este foarte dezvoltata, prinzandu-se exemplare mici si rare. Sta la adancime in curenti, adapostindu-se dupa bolovani sau alte obstacole care-i asigura un adapost. Se hraneste cu larve, crustacee sau material vegetal. Timpul bun de pescuit incepe din a doua jumatate a lunii februarie si tine pana la sfarsitul lunii martie, in zile caldute si cu cer acoperit de nori. Se pescuieste bine in ape tulburi in mod special cu rama dar se pot folosi si alte momeli cum ar fi bucati de cascaval vechi, viermusi de carne, coropisnita matura sau larva, slanina, bucatele de pestisor. ATENTIE! NU CONSUMATI ICRE DE MREANA!

In Moreni,pe Cricovul Dulce,cand eram copil pescuiam mreana la bat sau prin secarea unuia din bratele raului.

Somnul

Somnul de dunare este unul dintre cei mai mari dintre cele 15 specii de somn cunoscute. Este un peste urat, cau un corp lung si tuguiat si o coada mica. In schimb, are un cap imens si turtit. Gura este mare, cu dinti marunti si multi, botul fiind prevazut cu doua mustati lungi in partea superioara si patru mustati mai mici in partea inferioara.
Somnul este un rapitor foarte activ, care se hraneste in special cu peste, dar care nu ezita sa manance si broaste, soareci, pasari de balta, rate, mortaciuni. In general este o specie nocturna.

Rosioara

Rosioara este un peste comun, care poate fi gasit in majoritatea lacurilor, iazurilor, helesteielor, a baltilor si a apelor curgatoare line.
Este considerat a fi cel mai frumos peste de banc din europa, datorita coloritului sau viu. Puietul este mai degraba de culoare argintiu albicios, fiind usor de confundat cu babusca, insa pe masura ce se maturizeaza, flancurile se coloreaza intr-un frumos bronz-auriu, iar arpile intr-un rosu stacojiu aprins.
Rosioara este un peste care, atunci cand este cald sa hraneste la suprafata apei, cu insecte zburatoare, musculite, precum si cu matasea broastei si rogoz. Insa, cand vremea se raceste, rosioara va cobori catre fundul apei, hranindu-se cu rame, viermi si larve. Exemplarele mari se hranesc si cu pestisori mici, ba chiar cu propriul puiet.
Este un peste invaziv, precum crapul.

CARASUL

Carassius auratus gibellio
Carasul este un peste din aceiasi familie de pesti ca si crapul, cu diferenta ca nu are mustati si rareori depaseste greutatea de 1,5 kg. In general poate fi gasit in balti si lacuri. O caracteristica a carasului este faptul ca poate rezista in conditii foarte dificile de mediu, de apa cu putin oxigen si nivele ridicate de alte gaze, ceea alte specii nu reusesc.
Este un peste nepretentios la mancare, hranindu-se cu aproape orice: larve de insecte, crustacee, plante de apa, precum si cu zooplancton. In general, se hraneste aproape de fundul apei, insa poate fi intalnit si in alte nivele ale apei, iar in zilele foarte insorite se hraneste chiar si la suprafata.
De obicei, inoata in bancuri de aproximativ aceiasi varsta si greutate.
Are un corp foarte rotunjit, acoperit de solzi mici, dispusi structuri egale. Culoarea sa variaza de la auriu la bronz. Poate fi prins folosind scule de pescuit usoare, la fund, sau in jurul plantelor de suprafata.

AVATUL

Aspius aspius
Avatul este un peste de apa dulce din familia Cyprinidelor, care traieste in lacuri si zonele de lunca ale raurilor. De asemnea poate fi gasit in bratele moarte ale unor rauri. Prefera apele curate. Lungimea sa variaza intre 10 - 80 cm, insa unele exemplare pot ajunge si la 120 cm. Ca greutate, poate ajunge pana la 12 kg.
Este un peste rapitor, se hraneste cu pesti de talie mica, in special obleti. La noi poate fi pescuit din martie si pana in noiembrie.
Avatul este o specie protejata prin conventia de la Bern, privind protejarea speciilor si habitatelor din Europa aflate in pericol. De asemenea se afla pe lista rosie de specii amenintate cu disparitia a Uniunii Internationale pentru conservarea Naturii si a Resurselor Naturale (IUCN - International Union for the Conservation of Nature and Natural Resources).