Cetateni de onoare ai MORENIULUI

Scriam acum ceva timp de MANEA MANESCU,fost Prim-ministru al României si care cel care va ramane in istorie ca fiind omul care i-a pupat mana lui Nicolae Ceausescu inainte ca acesta sa fuga cu elicopterul in decembrie 89.Spunem atunci ca acesta a primit titlu de cetatean de onoare al orasului MORENI.Rasfoind site-ul primariei :http://www.primariamoreni.com/ am descoperit si pe altii,printre care:

ION ILIESCU fost Preşedinte al României

ADRIAN NĂSTASE - fost Prim-ministru al României

ION GHENOIU (post-mortem) fost General în Ministerul de Interne s-a implicat şi a sprijinit activitatea sportivă a echipei de fotbal Flacăra Moreni

UWE KLOSTERMANN - director general SC PLUS DISCOUNT România.

Despre ultimul ce pot spune ca acum se construieste in oras un magazin PLUS.O fi deajuns pentru a deveni cetatean de onoare al unui oras?

Dar orasul Moreni a avut si alti oameni cetateni de onoare,oameni intr-adevar mari,doctori,actori,sportivi,profesori universitari,etc.,care au meritat din plin acest titlu si care va face obiectul altui articol.

MORENI-Un secol de petrol

"MORENI-Un secol de petrol",o carte extrem de importanta pentru orasul meu,a fost scrisa de inimosul profesor de istorie STOICA ION.De el si cu ajutorul unui elev care a corectat,a cules imagini,etc.
Pe una din editii mai apare si Dragomir Vasile.Pe alta Lazarescu Ion,fost primar al Moreniului.Ce merit au cei doi?Nici un merit,au venit cu niste bani pentru a fi tiparite cartile.Amandoi PSD-isti de frunte ai acelor vremuri (2001,mai exact).Adica au mai fost si altii care au sprijinit aceasta aparitie fara a avea pretentia de a se cocota pe coperta.
Voi reveni asupra cartii,sunt convins ca morenarii o cunosc in marea majoritate,dar sunt sigur ca multi nu au auzit de ea.

Sonda petroliera 160 a ars fara incetare timp de 850 de zile

In orasul in care s-a forat pentru prima oara in sistem Rotary de catre americani,o sonda a facut eruptie libera si a ars neincetat 850 de zile.
La inceputul crizei economice, de pe proprietatile din Moreni se extrageau anual 520 de mii de tone de petrol. In 1930 productia s-a dublat. Intre razboaie, dezvoltarea orasului a fost proportionala cu cea a industriei de petrol. Exploatarile se faceau de pe proprietati particulare concesionate unor firme americane si germane. Unii locuitori ajunsesera atat de bogati incat isi permiteau sa inchirieze o birja ca sa ia masa intr-o dupa-amiaza la Sinaia. Astazi, orasul incearca sa-si recapete prosperitatea de altadata.Din pacate, trimitandu-si tinerii la munca in Occident, si nu exploatand celebritatea trecuta.
Din ziarele vremii:
Publicatia Universul anunta, la 28 mai 1929, cu litere mari: "Dezastrul de la Moreni" – "In regiunea Moreni s-a produs un nou mare dezastru. Pe un platou al comunei Moreni numit Tuicani se afla instalata sonda nr. 160, proprietara societatii Romano-Americane. Lucrarile de sapa ale acestei sonde ajunsesera la o adancime de 1.460 metri. Forta de expansiune a gazelor a atins azi de dimineata un maxim de presiune. Atunci, burghiul a atins stratul de titei, iar turla sondei a fost aruncata in aer la o inaltime de 300-400 de metri. Producandu-se scantei, sonda a luat foc. Intensitatea flacarilor a crescut, atingand inaltimea de 100 de metri. Cu ajutorul pompelor, a inceput imediat un puternic baraj de apa si saci de nisip. Dogoarea flacarilor fiind prea mare, echipele nu se puteau apropia de zona mai aproape de 300 de metri. Printr-o intamplare fericita, acest mare dezastru nu a facut nici o victima omeneasca. Dupa parerea specialistilor, pagubele depasesc 100 de milioane de lei." A doua zi, acelasi cotidian isi continua relatarea: "Coloana de foc are o inaltime de 60-70 de metri si lumineaza intreaga regiune Moreni. Se vede foarte bine din Ploiesti si chiar din Chitila".Pe 30 mai, Adevarul anunta ca "din gura putului ies 1 milion si 200 de mii de metri cubi, iar focul ajunge la 1.600 de metri".
In versiunea americana a catastrofei, inginerul Myron Kinley – descris in presa occidentala ca un veritabil Bruce Willis al anilor ‘20 – pune capat Focului cel Mare dupa o batalie inegala si plina de tensiune. Ziarele autohtone, insa, sunt clare. Focul a izbucnit in dimineata zilei de 28 mai 1929 si s-a stins de la sine in septembrie 1931. A mai palpait pana la 4 noiembrie 1931.
Recompensa ar fi luat-o Kinley-50 000 dolari,o avere la vremea aceea.Se zice ca randunele nu au mai plecat in tarile calde.De la "Flacara Cea Mare" vine si numele de "Flacara" des intalnit in Moreni,de la Clubul Flacara 1 si 2 ( cladiri imense cu sali de spectacole,popice,parc,biliard,strand,etc),la Restaurantul "Flacara" si echipa de fotbal "Flacara Moreni".

Moreni,Moreni......

Fiind mai mult plecat,sunt oarecum rupt de realitatile urbei,nu mai sunt aici ca acum 5 ani cand stiam tot ce misca,eram la curent cu toate stirile,barfele si zvonurile.....De aceea cand am dat o cautare "moreni"pe google am ramas surprins de cate poti sa afli.Lucruri pe care nici stimabili mei concetateni nu cred ca le stiu.De exemplu:

-Vasile Goran, membru PSD,primarul ales,i-a facut onorea lui Manea Manescu,fost prim ministru ceausist, intre anii 1974 si 1979, cel care va ramane in istorie ca fiind omul care i-a pupat mana lui Nicolae Ceausescu inainte ca acesta sa fuga cu elicopterul in decembrie 89, sa devina cetatean de onoare al oraselului Moreni;

-Consiliul Local-condus de PSD-a distrus un parc pentru a construi o gradinita;

-„reabilitarea retelelor de apa este o problema imperioasa"-afirma primarul Vasile Goran.Pentru lucrari sunt alocate peste 4 milioane de euro iar reabilitarea va fi finalizata pana pe 31 martie 2009.Ma intreb eu,de ce fiecare primar care vine,promite ca rezolva aceasta problema si nu o face?

Si nu mai caut cu google ca numai de primar dau si pe urma zice ca am ceva cu el(Si eu chiar am!).Si de echipa de fotbal "Flacara Moreni"!

MORENI-scurta istorie a petrolului

Primul document care atestă exploatarea petrolului în perimetrul comunei Gura Ocniţei „ la hotarul moşiei Drăgăneşti spre Pâscov” ( în cartierul Schela Mare de azi ) este un act de vânzare-cumpărare datat din 14 iunie 1969.
După înfiinţarea rafinăriei de la Pâscov în 1857 arendaşul moşiei Moreni începe să exploateze gropile făcute de păcurari.
În 1862, firma „ Valahian Petroleum” încearcă să sape tuneluri şi galerii dar abandonează zona, considerând-o serepetabilă.
În 1882 compania „ Suchard” din Viena instalează sonde mecanice cu ajutorul din lemn şi sapă până la o adâncime de 150-160m fără rezultat favorabil. Alte încercări au fost realizate şi după 1880.
Sistemul de exploatare presupune puţuri de 50-60m săpateu de oameni.
În perioada 1884-1887, în partea de nord a comunei, o distilărie de petrol a lui Radu Talapie ce prelucra păcura de la Colibaşi, schela ce obţinea locul I pe ţară realizând o producţie mai mare decât toată Prahova.
Primul mare întreprinzător a fost H. Rucăreanu care primind prin concesiune de la stat 40 hectare de teren "instalează" în Schela Mare mai multe sonde (astazi una din vaile din Schela Mare poarta numele de Rucareanu).
In imaginile de mai jos:titeiul se scotea chiar si cu....magarul,unul din primele trolii (tractoare) de interventie,un parc de rezervoare si baterie de produs abur si sonde pe Valea Cezeanului (se obseva constructia turlelor din lemn ).

MORENI-orasul aurului negru

Renumele Moreniului este dat de extractia petrolului. Astfel, primul document care atesta exploatarea pacurii in zona dateaza din anul 1691; nestiindu-se insa pe atunci cat de pretioasa este aceastã materie, gãsita la intamplare, ea era folosita doar la unsul rotilor. Exploatarea organizata a acestui zacamant incepe abia dupã 1880, cand incep sa apara primele "distilerii" de petrol. Astfel, in perioada 1910-1913 fuctionau in oras 16 companii de petrol cu capital romanesc si strain. In 1913 se obtine locul I pe tara la productia de petrol. Pana aproape de 1916 productia continua sa creasca, apoi decade datorita intrarii în rãzboi. Dupa primul razboi mondial se reia activitatea, ajungand ca anul 1930 sã fie anul productiei maxime, reprezentând 50,4% din productia tarii din acel an. Dupã cel de-al doilea razboi mondial are loc nationalizarea si se infiltreaza Sovromul, companie mixta romano-sovietica.

In 1929 sonda petroliera 160 a ars fara incetare timp de 850 de zile.Despre aceasta poveste fascinanta am sa revin.

Pozele prezinta cateva aspecte din inceputul exploatarii petrolului in Moreni.Deasemenea am sa revin si cu poze ale caror original se afla la "Muzeul Orasenesc Moreni"

MORENI-un oras cu trecut frumos

MORENI,orasul meu natal.Este amplasat în partea de NE a judeţului, la o distanţă de 22 km faţă de reşedinţa judeţului Dâmboviţa,Targoviste. La nord, municipiul Moreni se învecinează cu com. Iedera, la sud cu com. IL Caragiale, la Est cu com. Filipeştii de Pădure (jud. Prahova), iar la vest cu com. Gura-Ocniţei.
Municipiul Moreni este amplasat în depresiunea care-i poarta numele, marginită de dealuri, cele mai înalte vârfuri atingând 500-600 metri, în partea de nord, iar in partea de sud înălţimile sunt sub 500 m. În partea sudică a municipiului se află zona de ,,Câmpie piemontană înaltă a Cricovului Dulce”, cunoscută sub denumirea de ,,Câmpia Măgurii, caracterizata prin denivelări de 100 –150 metrii faţă de Subcarpaţi, de unde coboară în pantă lina până la înălţimea de 320 metri.

Există două versiuni orale cu privire la întemeierea localităţii. Astfel, se povesteşte că, pe vremea când moşia era încă sub stăpânirea boierească, trăia o femeie destoinică şi curajoasă, numită Moreanca (desigur soţia unui oarecare Moreanu). Curajoasa femeie stăpânea cu mare greutate pământul, căci se începuse coborârea pe vale a locuitorilor stabiliţi pe plaiuri, "veniţi din Ţara Ungurească". Moreanca îi alunga cu parul de pe moşie. Pentru curajul cu care apara pământul şi destoinicia ei, boierul proprietar (care nu locuia în zonă) şi avea întinderi foarte mari de pământ, a dăruit Morencei locul care se va numi "Moreni".
Prima atestare documentară a Moreniului datează din timpul lui Petru Cercel, Voievodul care pe 18 iunie 1584, întăreşte “Jupânesei Caplea şi nepoţilor ei, Badea şi Calotă postelnici, satele Drăgăneşti şi Moarile în urma unor judecăţi”.
Localitatea apare menţionată documentar ca sat prima oară, cu numele Moarile (datorită numeroaselor mori de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateşului, Moara Nouă, Moara Sasului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual. Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe şi satele Neagra, Piscuri, Pleaşa, Râpa, Ţuicani. Din 1897 se stabilizează organizarea administrativa a comunei Moreni; având în componenţa sa satele Tisa, Stavropoleos, Ţuicani şi Pleaşa. În anul 1931, Comuna Stavropoleos este o unitate administrativă de sine stătătoare, încercarea de a schimba numele localităţii în “Aurul Negru” nefiind însă acceptată de autorităţi. La 17 septembrie 1947, prin unirea comunei Moreni cu Stavropoleos, apare oraşul Moreni, care din 1968, în urma formării judeţelor include şi Cartierul Schela Mare. Pe 19 iunie 2003, prin Legea nr. 259/2003, localitatea a fost ridicată la rangul de municipiu. Din anul 1691 s-a exploatat petrol, a fost primul loc din România, şi de fapt al treilea din lume unde s-a întâmplat acest lucru.